Consiliere pentru parinti

Provocarea de a fi parinte

In viata fiecarui parinte vine un moment cand simte ca nu mai face fata provocarilor. Este acel moment in care intelege ca are nevoie de consilierea unui psiholog pentru a putea merge mai departe. In general, cei ce apeleaza la psiholog pentru consiliere sunt parinti care isi dau seama ca nu (mai) reusesc sa gaseasca un echilibru intre postura de mama/tata si celelalte roluri jucate pe scena vietii (cel de partener de cuplu, de profesionist, de prieten, de coleg etc).

O relatie mai buna cu copilul tau

Apeleaza deseori la psiholog parintii care nu reusesc sa aiba o relatie buna cu copilul/copiii, cei care doresc si nu stiu cum sa isi ajute copilul aflat in dificultate, cei care doresc sa afle cum pot fi solutionate problemele comportamentale ale copiilor.
Specialistii recomanda consiliere psihologica pentru parinti si in cazul cand exista conflicte in legatura cu stalibirea si pastrarea unor limite si reguli interioare de disciplina, dupa pierderea jobului sau a unei persoane apropiate.

Beneficiile consilierii pentru parinti

  • Intampinarea cu succes a asteptarilor emotionale ale copilului
  • Asigurarea unui mediu sanatos cresterii copilului
  • Dezvoltarea unei relatii parinte - copil, bazate pe prietenie
  • Dezvoltarea unor strategii de comunicare eficienta cu copilul
consiliere parinti

Cand apeleaza parintii la consiliere?

Este necesara consilierea pentru parinti atunci cand apar dificultati in a-i intelege si a comunica eficient cu copiii, cand apare un blocaj in exteriorizarea nevoilor si a emotiilor. Consilierea pentru parinti nu trebuie privita ca fiind ceva rusinos. Nu exista un manual universal pentru parinti, iar copiii evolueaza de la an la an, de la o etapa la alta si relatiile sufera diverse schimbari. Este absolut normal ca, la un moment dat, parintele sa intampine anumite probleme, sa nu stie cum trebuie gestionate anumite crize, cum sa comunice eficient cu copilul sau cand apar situatii noi sau care sunt cele mai eficiente metode de a rezolva unele conflicte

Echilibru in relatia parinte - copil

Orice parinte va gasi in psiholog o persoana care ai intelege framantarile si care il poate sfatui cum sa le rezolve. Consilierea psihologica pentru parinti inseamna descoperirea cauzelor ce au generat o problema, un conflict, un dezechilibru in viata parintelui sau in relatia copil - parinte si gasirea celor mai bune solutii pentru rezolvare. Parintele care merge la psiholog nu este un om bolnav, ci unul care cauta sfaturi pertinente de la specialisti, pentru ca viata sa si relatia pe care o are cu propriul copil sa fie cat mai reusite, mai lipsite de conflicte si de tulburari.

Grijile parintesti

Grijile si nelinistea pot sa apara inca din clipa cand o persoana afla ca va deveni parinte si nu se termina niciodata, ci doar isi schimba forma. Specialistii recomanda mersul la psiholog pentru consiliere ori de cate ori parintele simte ca a intalnit o situatie noua, ca nu poate face fata singur unei provocari, ca in viata sa s-a schimbat ceva in rau, ca relatia cu copilul este pe cale sa se deterioreze. Desigur, psihologul va asculta si ajuta orice parinte, indiferent de problema pe care o are (sentiment de vinovatie, confuzie, stari de furie, tendinta de a plange sau a se enerva usor, familie disfunctionala, divort, pierderea locului de munca, incapacitatea de a comunica cu partenerul de cuplu sau cu copilul/copiii, boala sau pierderea unei persoane apropiate familiei, abuzuri fizice ori emotionale, ba chiar si pentru probleme care par la prima vedere marunte, asa cum este inceperea gradinitei sau a primului an scolar din viata copilului). Consiliere pentru parinti inseamna eliberarea de stresul cauzat de problemele de zi cu zi, identificarea cauzelor care au dus la deteriorarea starii de bine si gasirea celor mai potrivite solutii pentru fiecare problema in parte.

1 Comment

  • Bilciu Andreea
    / Răspunde

    Am 19 ani,anul acesta fac 20 si ma numesc Andreea.Parintii mei imi dicteaza viata. Sunt la facultate si muncesc in acelasi timp,nu pot iesi cu cine vreau eu ,daca nu le convine lor,nu pot sa fiu impreuna cu cine vreau eu daca nu vor ei,nu pot sa ies undeva daca nu vor ei.Mi-am inceput viata sexuala la aproape 17 ani,ai mei au o mare problema cu asta. Nu mi se pare anormal sexul,plus ca am facut-o doar cu 3 baieti,iar ai mei chiar au avut tupeul sa ma faca c**va.Vreau sa fiu cu un baiat de varsta cu mine,dar ai mei nu vor pentru ca n-a luat bacul,insa el inca incearca,are ambitia sa-l de-a pana il ia,are pasiuni,muzica,it-ul,jocurile video,tocmai de aceea il plac,dar pentru mama este un delicvent fiindca n-a luat bac-ul.Tata a facut acum o luna infarct si ai mei dau vina pe mine si pe „problemele provocate de mine” pentru ca tata era sa moara.Tata imi spune chestii de genul „daca eu intru in pamant iti rup capul si te iau si pe tine cu mine”. Am incercat sa-i propun mamei o cale de mijloc”nu mai fac deloc sex de acum in colo,doar lasa-ma sa ies cu acest baiat” ,raspunsul ei e mereu acelasi „nu”.Nu mai stiu ce as putea sa fac…va rog din tot sufletul sa ma ajutati cu o solutie.P.S. mama refuza ideea cu psihologul „tu ai o problema ,nu eu,tu sa te duci” ,desi eu am mai fost la consiliere si mi s-a spus ca sunt perfect normala .

    • Comentarii:

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *