150 de simptome de anxietate: lista completă

Cele 150 de simptome de anxietate de mai jos sunt grupate pentru orientare: unele țin de corp, altele de gânduri, emoții sau comportament. Nu formează un test și nu trebuie bifate pentru autodiagnostic. Se pot suprapune și pot apărea în probleme de sănătate diferite. Faptul că recunoști o experiență nu confirmă o tulburare de anxietate.

Citește asta înainte de listă

Lista te poate ajuta să descrii mai clar unui medic sau psiholog ce trăiești. Nu este nevoie să numeri manifestările ori să îți verifici repetat corpul. Dacă observi că lectura îți crește neliniștea, poți face o pauză.

O listă lungă poate aduce claritate, dar poate și neliniști. Folosește-o pentru a pune în cuvinte senzații pe care îți era greu să le descrii, apoi discută-le în context. Diagnosticul nu rezultă din simpla recunoaștere a unor formulări.

Câteva repere pentru lectură:

Numărul nu stabilește severitatea. Contează intensitatea, durata și felul în care viața ta este afectată.

Dacă sănătatea te preocupă intens, ia în seamă efectul lecturii. Când te regăsești în ipohondrie, o listă lungă poate încuraja verificarea. Poți merge direct la secțiunile despre evaluare și sprijin, fără să parcurgi fiecare manifestare.

Simptomele fizice noi sau severe merită evaluate medical. Faptul că pot apărea în anxietate nu exclude alte cauze. În articolele despre somatizare și ipohondrie explic legătura dintre emoții și corp, fără ca aceasta să înlocuiască evaluarea.

Simptome fizice de anxietate (1–62)

Cardiovascular

1. Palpitații
2. Bătăi rapide ale inimii
3. Senzația că inima „sare" o bătaie
4. Durere sau presiune în piept
5. Senzație de greutate pe piept
6. Puls resimțit în gât sau în urechi
7. Creșteri tranzitorii ale tensiunii
8. Extremități reci
9. Amorțeală în brațul stâng
10. Senzație de căldură bruscă în piept

Respirator

11. Senzația că nu poți respira adânc
12. Respirație superficială
13. Nod în gât
14. Senzație de sufocare
15. Hiperventilație
16. Nevoia de a căsca frecvent
17. Oftat repetat
18. Senzația că aerul „nu ajunge"
19. Tuse nervoasă
20. Senzație de constricție toracică

Digestiv

21. Greață
22. „Fluturi" sau gol în stomac
23. Dureri abdominale
24. Balonare
25. Diaree
26. Constipație
27. Sindrom de intestin iritabil
28. Pierderea apetitului
29. Foame excesivă
30. Reflux, arsuri la stomac
31. Gură uscată
32. Gust metalic
33. Dificultate la înghițire
34. Senzație de „stomac strâns"

Neurologic și senzorial

35. Amețeli
36. Senzație de leșin
37. Instabilitate la mers
38. Dureri de cap tensionale
39. Migrene
40. Furnicături la mâini și la picioare
41. Amorțeli
42. Tremurături
43. Tresăriri la adormire
44. Vedere încețoșată
45. Sensibilitate la lumină
46. Sensibilitate la zgomot
47. Țiuit în urechi
48. Senzație de presiune în cap
49. Senzație de „cap plin" sau confuz
50. Miros sau gust modificat

Muscular și general

51. Tensiune musculară permanentă
52. Umeri ridicați, contractați
53. Maxilar încleștat, bruxism
54. Dureri de ceafă
55. Dureri lombare
56. Oboseală care nu trece cu somn
57. Slăbiciune în picioare
58. Transpirație excesivă
59. Bufeuri
60. Frisoane
61. Piele de găină fără frig
62. Mâncărimi, erupții, agravarea unor afecțiuni dermatologice

Simptome cognitive de anxietate (63–97)

Gânduri și îngrijorare

63. Îngrijorare permanentă, greu de oprit
64. Anticiparea celui mai rău scenariu
65. Ruminație — aceleași gânduri, în cerc
66. Gânduri catastrofice
67. Gânduri intruzive — imagini sau idei nedorite
68. Verificarea mentală repetată
69. Repetarea în minte a unor conversații trecute
70. Repetarea în minte a unor conversații viitoare
71. Îngrijorare despre faptul că ești îngrijorat
72. Senzația că trebuie să știi ce urmează
73. Nevoia de certitudine absolută înainte de a decide
74. Gânduri despre boală și moarte
75. Frica de a-ți pierde controlul
76. Frica de a înnebuni

Atenție și memorie

77. Dificultăți de concentrare
78. Mintea „goală" în momente importante
79. Citești și nu reții
80. Uiți ce ți s-a spus recent
81. Pierzi firul în conversații
82. Distragere ușoară
83. Hipervigilență — scanarea permanentă a mediului
84. Atenție crescută la senzațiile corporale
85. Dificultatea de a lua decizii banale
86. Senzația că mintea merge prea repede

Percepție

87. Derealizare — lumea pare ireală, ca prin sticlă
88. Depersonalizare — senzația că te privești din afară
89. Distorsiuni ale percepției timpului
90. Senzația de detașare
91. Senzația că sunetele vin de departe
92. Vedere „tunel"
93. Senzația că nu ești complet prezent
94. Percepția amplificată a bătăilor inimii
95. Percepția amplificată a respirației
96. Senzația că lucrurile se mișcă mai încet
97. Confuzie momentană

Simptome emoționale de anxietate (98–118)

98. Neliniște de fond, fără obiect
99. Iritabilitate
100. Tensiune interioară permanentă
101. Frică fără cauză identificabilă
102. Senzația că urmează ceva rău
103. Panică
104. Sentimentul de pierdere a controlului
105. Rușine pentru propriile reacții
106. Vinovăție
107. Senzația că ești o povară
108. Neajutorare
109. Iritare la lucruri mici
110. Reacții emoționale disproporționate
111. Plâns ușor sau fără motiv
112. Amorțire emoțională
113. Senzația de gol
114. Frustrare
115. Nerăbdare
116. Sentiment de urgență permanentă
117. Anxietate anticipatorie — frica de frică
118. Descurajare

Simptome comportamentale de anxietate (119–150)

Evitare

119. Eviți locuri aglomerate
120. Eviți conducerea — vezi frica de condus
121. Eviți transportul în comun
122. Eviți evenimente sociale
123. Eviți apelurile telefonice
124. Eviți conflictele cu orice preț
125. Amâni decizii
126. Amâni sarcini — vezi procrastinarea
127. Anulezi planuri în ultimul moment
128. Eviți să rămâi singur
129. Eviți să te îndepărtezi de casă

Verificare și reasigurare

130. Verifici repetat ușa, aragazul, documentele
131. Ceri reasigurări de la apropiați
132. Cauți simptome pe internet
133. Îți verifici pulsul sau corpul
134. Reciti mesajele trimise
135. Programezi investigații medicale repetate
136. Ceri confirmări înainte de fiecare decizie

Alte comportamente

137. Agitație motorie — te miști fără scop
138. Roaderea unghiilor
139. Scărpinat, ciupit, atins repetitiv
140. Vorbit rapid
141. Dificultate de a sta liniștit
142. Ținerea unui obiect „de siguranță"
143. Pregătire excesivă
144. Control excesiv asupra planurilor
145. Consum crescut de alcool sau de substanțe
146. Consum crescut de cafea, apoi anxietate mai mare
147. Mâncat compulsiv sau, invers, refuzul mâncării
148. Ecrane până târziu, ca strategie de amorțire
149. Muncă în exces ca formă de evitare
150. Retragere din contactele sociale

Ce simptome sunt cel mai puțin recunoscute

Unele persoane recunosc palpitațiile ca fiind legate de anxietate, dar nu se gândesc la aceeași posibilitate când apar dureri de stomac, insomnii, dificultăți de concentrare sau nevoia de control. Uneori spun doar „sunt stresat”.

Să privim mai atent aceste patru experiențe, păstrând în minte că fiecare poate avea și alte explicații.

Durerile de stomac pot fi influențate de relația dintre intestin și creier, care funcționează în ambele sensuri. Manifestările persistente merită evaluate medical.

Insomniile pot fi puse pe seama cafelei, vârstei sau stresului de moment. Dacă gândurile continuă la culcare, merită explorată și anxietatea, fără a o considera singura explicație.

Concentrarea poate deveni dificilă când atenția este ocupată cu anticiparea pericolului. Oboseala sau deficitul de atenție la adulți (ADHD) pot intra și ele în discuție; o singură manifestare nu face diferența între cauze.

Nevoia de control este uneori greu de observat, mai ales când organizarea este apreciată. Poți părea foarte responsabil și, în același timp, să simți multă teamă în fața imprevizibilului. Contează câtă libertate mai ai să schimbi planul; organizarea în sine nu înseamnă anxietate.

Explicația „sunt doar stresat” poate deveni prea îngustă dacă dificultățile persistă. Merită să privești ce se întâmplă, fără să îți minimalizezi experiența.

Câte simptome înseamnă anxietate

Diagnosticul nu se pune prin numărare. În evaluare sunt importante, între altele:

Durata. Pentru anxietatea generalizată se evaluează persistența pe aproximativ șase luni, fără obligația de a aștepta pentru ajutor.

Intensitatea. Contează cât de puternică este îngrijorarea și cât de greu îți este să o reglezi.

Funcționarea zilnică. Se discută efectele asupra muncii, relațiilor și activităților pe care vrei să le păstrezi.

Anxietatea este și o reacție umană obișnuită, care poate pregăti răspunsul la risc. Evaluarea urmărește când devine persistentă, produce suferință ori restrânge viața, nu doar faptul că există.

Mai utile decât totalul bifelor pot fi câteva întrebări despre tipar:

• Când apar grijile? Observă dacă sunt legate de o situație concretă sau continuă și în momente aparent liniștite.
• Se schimbă subiectul îngrijorării? Dacă o teamă este înlocuită imediat de alta, merită privit și mecanismul care le întreține.
• Ce faci pentru a te liniști? Evitarea și verificarea repetată pot arăta cum dificultatea îți influențează alegerile.

Episoadele scurte și foarte intense, cu teamă de moarte sau de pierdere a controlului, merită discutate în evaluare. Găsești explicații în articolul despre atacul de panică. Dacă episoadele te trezesc noaptea, citește și despre atacul de panică în somn.

Când simptomele se suprapun cu cele ale depresiei

Multe dintre experiențele din listă apar și în depresie: oboseala care nu trece cu somn, insomniile, dificultățile de concentrare, iritabilitatea sau tensiunea din corp. Diferența nu se vede într-o singură senzație, ci în tipar: în anxietate domină anticiparea pericolului și nevoia de a preveni, în depresie apar mai des lipsa de sens, pierderea plăcerii și încetinirea. Cele două pot coexista, iar atunci evaluarea urmărește ce a apărut întâi și ce restrânge mai mult viața de zi cu zi. Dacă te regăsești mai ales în partea de epuizare și lipsă de energie, poți citi despre manifestările fizice ale depresiei și despre oboseala fără energie.

Ce se verifică medical

Simptomele intense sau persistente merită discutate cu medicul. Evaluarea urmărește cauzele posibile, astfel încât să nu atribuim automat anxietății o manifestare fizică.

Nu este nevoie să vii cu o explicație pregătită. Consultația ajută tocmai la înțelegerea simptomelor și a contextului în care apar.

Printre explicațiile de discutat, după caz:

• Hipertiroidismul poate veni cu palpitații, tremur, neliniște, insomnie și scădere în greutate.
• Anemie. Palpitații, oboseală, amețeli, dispnee.
• Deficit de vitamina B12 și de vitamina D.
• Hipoglicemie.
• Aritmii cardiace.
• Apnee în somn. Treziri nocturne cu senzație de sufocare, oboseală diurnă.
• Efecte ale medicației — bronhodilatatoare, corticosteroizi, unele decongestionante.
• Cofeina poate produce sau accentua neliniștea și palpitațiile; sensibilitatea diferă, iar cantitățile mari, inclusiv peste 400 mg zilnic, merită discutate.
• Sevraj la alcool sau la alte substanțe.
• Feocromocitomul este rar, dar poate produce episoade cu manifestări asemănătoare panicii.

Medicul poate recomanda hemoleucogramă, feritină, teste tiroidiene, glicemie, vitamine ori EKG, după contextul tău; nu există un set universal.

Rezultatele bune nu anulează ceea ce simți. Ele arată că investigațiile făcute nu au identificat acele probleme.

Simptomele de anxietate: ce poate ajuta

Începe prin a observa tiparul, fără să atribui fiecare senzație anxietății. Când apare, cât durează și ce devine mai greu de făcut? Aceste repere pot susține conversația cu specialistul mai bine decât numărul manifestărilor pe care le-ai recunoscut în listă.

Pentru a înțelege formele și mecanismele anxietății, poți citi ghidul general despre anxietate. Despre începutul lucrului împreună, obiective și așteptări găsești explicații în articolul despre prima ședință la psiholog. Abordarea se alege după evaluare, ținând cont de situația ta.

Am explicat separat legătura dintre suferința emoțională și manifestările fizice în articolul despre somatizare. Dacă dificultățile persistă, terapie individuală poate fi o formă de sprijin, alături de evaluarea medicală când este necesară.

1. American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR). Washington: APA, 2022.
2. Craske MG, Stein MB. Anxiety. The Lancet, 2016; 388(10063): 3048–3059.
3. Bandelow B, Michaelis S, Wedekind D. Treatment of anxiety disorders. Dialogues in Clinical Neuroscience, 2017; 19(2): 93–107.
4. Kroenke K, Spitzer RL, Williams JBW, Monahan PO, Löwe B. Anxiety Disorders in Primary Care: Prevalence, Impairment, Comorbidity, and Detection. Annals of Internal Medicine, 2007; 146(5): 317–325.
5. Mayer EA. Gut feelings: the emerging biology of gut-brain communication. Nature Reviews Neuroscience, 2011; 12(8): 453–466.
6. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Generalised anxiety disorder and panic disorder in adults: management (CG113). London: NICE, 2011, updated 2020.
7. Hofmann SG, Asnaani A, Vonk IJJ, Sawyer AT, Fang A. The Efficacy of Cognitive Behavioral Therapy: A Review of Meta-analyses. Cognitive Therapy and Research, 2012; 36(5): 427–440.
8. World Health Organization. Anxiety disorders. Fișă informativă.
9. National Institute of Mental Health. Generalized Anxiety Disorder: What You Need to Know.

Lista are scop informativ și nu e un instrument de diagnostic. Simptomele fizice noi, intense sau persistente se evaluează întâi de către medic.